Cote d'Azur...
Trip Start
Jul 15, 2008
1
4
29
Trip End
Jul 26, 2008
Cannes,
Provence,
France
Wednesday, July 16, 2008
Prima surpriza (bine, prima surpriza franceza, ca altfel tot in surprize am tinut-o de cand am plecat :)))... sensurile giratorii!!
Sunt la toate intersectiile, bata-le, si ne ia un pic de timp pana ne obisnuim cu ele. La inceput facem de cate doua ori, macar, fiecare sens giratoriu. Imi vine sa rad, imi amintesc de filmele cu Luis De Funnes, atata doar ca masina noastra e mai mare si comedianul nostru nu are chipiu. Nici acum nu ne e pe deplin clar cum e treaba cu semnalizatul in sensuri giratorii, sau, si mai rau, cu schimbatul benzilor in sensul giratoriu. Ca da, sunt sensuri giratorii cu mai mult de o banda
Cote d'Azur
. Oricum, am scapat cu bine din ele.Motiv sa fii aici alert la volan mult mai mult decat de obicei: motociclistii si scuteristii! Sunt nebuni, fac slalom printre masinile oprite in trafic, te si sperii cand iti tureaza motorul din senin langa geam. Si, nu de putine ori, produc accidente care fac si mai imposibil traficul. Exact langa noi a intrat un nevinovat de sofer in doua fete care fortau traficul pe motocicleta. Si-au adunat alea motorisca de pe jos, s-au scuturat de praf si s-au uitat incruntat la "agresor" si s-au tot dus in treaba lor. Au avut noroc si de data asta! Bietul om era cam palid si "shaken" dup-asa intamplare. Doar asta e neplacerea... Incercam sa nu o bagam in seama, suntem asa de preocupati sa "inhalam" imaginile, aerul, soarele si chansonetele frantzuzesti de la radio, ce avuram noi in cap cand ne-am pregatit muzica de-acasa?
Mai oprim la o terasa, ne mai dam pe malul marii un pic, mai facem o poza... Cele mai folosite cuvinte sunt interjectiile... wow, ioi, aaaah, uiii. Zici ca ne-am prostit si nu ne mai stim esprima intelijent... ;)
Apa albastra, ambarcatiuni, plamieri. Ne uitam cu gura deschisa, e ca si cum conducem intr-un film pe TCM (canalul ala al lui Turner cu filme alb-negru), ce pacat ca mi-am uitat esarfa acasa, toata alea de conduceau pe-aici aveau esarfa fluturand in vant
1-Cote d'Azur
. Uof! Observ, la tot pasul e ba o reclama, ba un hotel, toate ofera thalasso-terapie, un adevarat cult pe tema asta! Visez cu ochii deschisi, mai ales ca incep sa simt fusul orar pe pleoape.
In St Tropez traficul e imposibil si localitatea e situata in asa fel pe o peninsula incat nu exista decat un singur drum de intrare si iesire, asa ca nu avem de ales, stam in trafic. In golful format, erau yachturi de toate dimensiunile. Si cand spun asta, ma refer in special la alea mari si luxoase, da' maaaaari, iugi! :D
Ar putea parea chiar plictisitor dupa o vreme: aceeasi sosea serpuita, aceeasi mare albastra pe stanga, aceeasi stanca mai mult sau mai putin abrupta pe dreapta, mai cate o statiune cu aceleasi cafenele si terase, cu casutele cocotzate pe teren neprietenos atat de minunate, apoi radioul cu chansonete (ok, nu tot ala cantecel, ca dadeau mai multe ;)), aceleasi plaje si acelasi soare stralucitor...
Dar zau daca nu as putea sa-mi petrec restul zilelor nemaivazand si altceva. Ori macar inca vreo 10-15 ani, asa
2-Cote d'Azur
. Suntem indragostiti iremediabil. De privelisti si senzatii, I mean. La fel ni s-a intamplat si cu Alpii elvetieni si chaleturile lor, dar parca nu chiar asa de repede si de tare. Ne hotaram, fortati de nevoia de somn, ca e destul pentru ziua de azi, ca e cazul sa cautam un hotel de indata ce iesim din localitate. Oricum, irosim drag de peisaj degeaba. Incercam in Valmer la un hotel, si ne cere 300 de euro, la un hotel de 3 stele, cu vedere la mare, ce-i drept. Doar ca aia-i asa de nesimtit de mult in valuta noastra... Cum e "ultima camera" si "cu discount de la 400 de euro", nu ne simtim prea confortabili cu "the deal", asa ca speram la mai mult noroc si o luam din loc. Desi ne pare tare rau sa inaintam pe traseu si sa nu ne bucuram de el din plin.
Incepe deja sa-mi fie rau de somn si oboseala si sa ma intreb oare cat de inspirati am fost ca nu am rezervat macar pentru prima noapte. Duh! E clar ca daca mai dureaza mult o sa fim dispusi sa platim si dublul a ce ne-au cerut aia, vorba aia, "sleep deprivation" este o metoda de tortura, nu? Noroc insa ca localitatile sunt aproape una de cealalta, si asa spranta adoarme ultima! Nu intru in amanunte ca nu mai sunt multe si ne sarim la jugulara unul altuia de irascibilitate, asta in timpul in care copilul a adormit rapus pe bancheta din spate. Niste scobitori pentru pleoape ar fi gorzave!
